Primele referinte despre aceasta afectiune, dar si despre tratamentul sau in Roma Antica dateaza din anul 29 d.h., in „De Medicinae” opera enciclopedistului latin Aulus Cornelius Celsus. Romanii erau pionierii sferei medicale, in special in sanatatea ochilor. Cataracta poate fi congenitală sau dobândită. Studiile arata ca aproximativ 70% dintre persoanele de peste 65 de ani suferă de această afecțiune, existând însă cazuri în care această afecțiune poate fi întâlnită și la persoane mai tinere.
Cataracta de tip scleroză nucleară afectează capacitatea ochiului de a focaliza. În cazul acestui tip de cataractă, vederea la apropiere se îmbunătățește, pe când cea la distanță se îngreunează.
Cataracta de tip cortical se formează la nivelul marginii cristalinului sau pe cortex. Acest tip este de cele mai multe ori asociat cu diabetul și este cel mai frecvent întâlnit la tineri.
Cataracta subcapsulară posterioară se afla în stransa legatura cu diabetul, traumatismele din zona ochilor, iradierea la nivelul feței sau cu tratamentele de lungă durata, pe bază de corticosteroizi. Aceasta apare mai frecvent la persoanele ce suferă de miopie seveăa și progreseaza cel mai rapid dintre toate cele trei tipuri principale.
